în vremuri tulburi imemoriale
se născu iubirea de aproape
un vis hazliu fără tăgadă
al omului controversat ce voia să vadă
ceva nou nemaivăzut
*
dar plasa ce-o ţesură oamenii
pentru a exila pe cea care-i orbea: ura
deşi cu ochiuri dese şi destul de mare
nu-i acoperea acesteia nici pe departe făptura
hâda creatură era imensă fără seamăn
*
le trebuia o cuşcă zăbrelită de la pământ la cer
şi paznicul acestei creaturi înfiorătoare un rinocer
dar ce păcat, nu se descoperise încă fierul
nici focul măcar şi se luptau cu gerul
iar de fioroasa creatură din ei nu mai avură timp.
*
Prieteni din blogosferă: Ana Usca; Andrei; Andrei Mitucă; Arici de mare; Alexandrescu Daniela; Baricada; Banca viselor; Blogul blondei deștepte; Blogul dragostei și speranței; Blog feminin; Blogul unui dezordonat; Cati Lupașcu; Cristi Petre; Cristian Dima; Descoperă Tunisia; Doina Popescu; Gabriela Savitsky; George Valah; Grădina visată; Ioan Usca; Ioan Sorin Usca; Irina Ioana Popescu; Metamorfoze; M’s blog; Răzvanrc; Societate; Șilavarăcald; Theodora0303; Vis și realitate; World of Solitaire.
De cind omenirea a aparut pe pamint pentru a supravetui omul a fost nevoit sa se asocieze formind o structura bine organizata.Aceasta structura familiala si in grup exista inca in zilele noastre in Asia,Africa si alte locuri pe pamint care functioneaza foarte bine.Minoritatea egoista a inpus majoritati maniera de conduita distrugind legaturile familiale si sociale.Nu este tirziu crearea unui sistem nou de functionare bazata pe principi din trecut si de azi caci omenirea are nevoie sa comunice si sa se afirme ca individ in societate.
ApreciazăApreciază
Yogoshima
Interese meschine, orgolii fară margini acestea sunt țelurile celor care se chinuie de prea multă vreme să schimbe fața planetei.
ApreciazăApreciază
Îţi recomand piesa Emeric Imre – Nebunul de alb…
Folk-ul este cel care ne alină dimineţile şi ne potoleşte parţial setea de frumos. Spun parţial pentru că un iubitor adevărat de frumosul spus sau scris nu este niciodată sătul pe deplin…
ApreciazăApreciază
Deea
Există mereu dorința de mai mult… la unii este organică, viscerala iar la alți vom întâlni doar dezinteres și o sete atavică de distrugere a tot ce este frumos.
ApreciazăApreciază
şi totuşi, nu înţeleg de ce. este singurul lucru ce ne defineşte ca oameni…
ApreciazăApreciază
Deea
Nici eu nu știu prea bine, dar trebuie să încercăm să ne schimbăm… cred că viața noastră ar fi mult mai ușoară…
ApreciazăApreciază
Stiu ca atunci cand dai viata unui lucru trebuie sa fii constient ca acel lucru te poate distruge într-o zi.
ApreciazăApreciază
Andrei
Foarte frumos!… tot același lucru căruia i-ai dat viață te poate susține într-o bună zi fără să te distrugă.
ApreciazăApreciază
Oamenii au devenit mai egoisti, iubirea de aproape…aproape nu exista!
ApreciazăApreciază
Societate
Veridic!… eu sper în zile mai bune… zile care se pare că nu vor să mai apară…
ApreciazăApreciază
Am trecut să te salut. Eşti bine?
ApreciazăApreciază
Noapte buna copii
Ma bucur ca ai trecut. Sunt bine dar am plecat din tara si cu o luna inainte de a pleca mi-am stricat laptop-ul… sunt la munca in Perryton Texas… cum dau de bani imi iau un calculator si mai vorbim.
Noapte buna!
ApreciazăApreciază
Dragul meu, eu trec în fiecare zi pe la tine, sau, mă rog, aproximativ, în funcţie de problemele pe care le am. Nu las câte un semn de fiecare dată, dar asta nu înseamnă că nu stau cu ochii pe tine, ca şi pe ceilalţi, de altfel. 🙂 Multă baftă acolo unde eşti şi ai grijă de tine.
ApreciazăApreciază
Noaptebunacopii
Ma bucura mult cuvintele tale si faptul ca ma vizitezi frecvent. Acum scriu pe laptop-ul unui coleg dar nu vreau sa abuzez prea mult. Promit ca de indata ce voi avea propriul meu laptop voi purcede sa va vizitez pe toti si sa ping-uiesc articolele pe care le postati. Iti doresc tot binele din lume.
Noapte buna!
ApreciazăApreciază
Nici că se putea mai bine spus:” iubirea de aproape/ un vis hazliu fără tăgadă”…
ApreciazăApreciază
Silavaracald
Mi-as fi dorit ca lucrurile sa fi stat in cu totul alt fel… asta este… eu mai sper inca in schimbarea oamenilor.
ApreciazăApreciază
Traim intr-o lume meschina, infidela, cu declaratii de dragoste false, cu tradari dureroase si nu invatam ninic. De ce oare?
Pentru ca nu am invatat niciodata sa inchidem, sa incheiem, sa uitam , sa aerisim, sa oxigenam tot ceea ce ne inconjoara. Traim cu sperante, ne hranim cu iluzii, dar timpul merge inainte impasibil de dorinte, de vise.
Vad ca ai ajuns cu bine pe alte meridiane si paralele, ma bucur pentru tine, dar ai grije ca singuratatea este cea mai grea povara chiar mai grea decat singuratate in doi.Asteptam si alte vesti de la tine.
ApreciazăApreciază
Constantin Ștefănescu
Sărutmâna tată! Este just ce ai scris… oamenii au luat-o pe o pantă vertiginoasă a pierzaniei iar vremurile s-au mulat ca o mânușă pe meschinăriile celor care nu mai respectă nimic… acei oameni care nu fac altceva decât să calce pe cadavre pentru profit… avem și noi destul de multe creaturi care nu mai respectă nimic și care nu urmăresc altceva decât interesul propriu… asta este!… eu sper în oameni mai buni și în vremuri prielnice… așa să ne ajute Dumnezeu!
Am ajuns cu bine și mă bucur mult că ai trecut pe aici (pe blogul meu) și te mai aștept când ai timp și bună plăcere.
Noapte bună!
ApreciazăApreciază