vecini cu cerul
privim cum se lasă
bezna amintirilor
şi amăgirilor noastre
scotoceşti întunericul
şi nu găseşti
calea cea dreaptă.
Sufletul i s-a stins
iar tu te ascunzi laş
în spatele
unei oglinzi acoperite
unui televizor
cu cearceaf
te chinui
să te faci praf
şi pulbere
în mitul morţii să te ascunzi
să te fereşti de bârfe
şi de cleveteli
spuse şi nespuse.
Ce sa spun este interesanta aceasta interogatie umana care are dificultati sa se regaseasca in timp.SIntem fiinte umane care i-si da certitudini care se evaporeaza in timp.Este normal sa ne interogam deoarece nu avem puncte de repere de adevar si certitudine.
ApreciazăApreciază
Yogoshima
Mulțumesc pentru aprecieri și pentru filmuleț.
ApreciazăApreciază