Potopul – Sange balcanic (53) poem

de Cosmin STEFANESCU * Timpul s-a destrămat Şi a intrat în sacul istoriei Iar prezentul a căzut răpus De securea tremurândă a morţii Soarele s-a întunecat zile întregi Căci era … potopul urii noastre Când în sfârşit lumina a reuşit să străbată Am descoperit că eram goi Goi de ştiinţă, de unelte Mai rămăsese doar…

Evaluează asta: