Minute de teroare, secunde de cosmar Lacrimile orasului inca nu s-au uscat se preling incetisor pe obrazul vremurilor Am privit in sufletul amintirilor si am vazut cum intr-o clipita orasul s-a scufundat in durere iar minutele au devenit dureri multiple si secundele intr-o zbatere nefireasca au ucis vise apoi tristetea a pus coroane pe aste…
Etichetă: Poeme noi
Efectul fluture
Zbaterea-ți maiestoasă A fascinat omenirea și ai bătut din aripi tu!… fluture imens iar lumea, a luat-o razna a pornit cu pași grăbiți spre prăpastia destinului. Pentru o clipă desprinsă parcă din mai multe veșnicii ai suferit o transfigurare de parcă un alchimist nebun din vechime pierdut printre alambicuri și vise ar fi experimentat pe…
Caroserie stas – Sânge balcanic (84) poem
de Cosmin Ștefănescu * Timpul curge dintr-o clepsidra sfărâmată totul se transformă dragostea în ură inima în piatră beneficul în malefic sănătatea în nebunie. Dă-mi Doamne aripi să zbor să cânt, să uit, să mor Ia-mi Doamne ce-a mai rămas: un suflet chinuit şi-o caroserie stas categoria radiografie. RECOMANDĂRI: Gabriela Savitski – Două lecții; Ioan Usca…
Minte bolnavă – Sânge balcanic (33) poem
de CosminȘTEFĂNESCU * Ceasurile au amuţit, tăcerea a acoperit de mult cadavrele umanităţii stinse şi risipite de molozul uitării. Pământul în univers a devenit o sferă nefolosibilă, o minge uitată printre aştri şi stele; numai monştri de piatră parcă încă mai suflă, ce-i drept… chiar şi piramidele lui Keops s-au mai ruinat un pic, acum…
Ceasul și umbra – Sânge balcanic (24)
de Cosmin ȘTEFĂNESCU Nu-mi cere să-ţi număr clipele trecute. Mă tem că abia le simt pe cele actuale, Etericele vremuri prefăcute În scheletice pulberi siderale. ––––––––––––––––– Nu-mi cere, nu-mi impune să-ţi ofer iubirea toată, Mai lasă-mi şi pentru narcisul din mine Acel ce-şi uită iubirea dintr-o dată Privindu-se-n oglinzi se-ndrăgosteşte doar de sine. –––––––––––––––––––- Oferă-mi…
Incertitudine – Sânge balcanic (21)
de Cosmin ŞTEFĂNESCU Fragmente de ziare, fragmente de oglinzi Şi-o lume ce-şi perindă obiceiurile ciudate, Fiinţe ce-şi scobesc ştiinţa printre dinţi, Fălindu-se la soare că sunt mereu curate. –––––––––––––––––––- O vreme ce apune, timp înecat în risipă, O vreme ce apasă pe umerii mei goi, Incert se mişcă fumând a păcii pipă, Ca un miriapod…
Absenteism – poem
Absenteism Cosmin Ştefănescu Poezie publicată în Oservatorul – Toronto, Canada 8/8/2009 Suntem deformați ca și cuvintele care ne inundă limba cu caractere occidentale și cu miasme otrăvitoare mai nou privim delăsarea și ne zbatem în așteptarea unui sfârșit tectonic unui final teluric cu prohod liturgic.
