Labirintul gândurilor – Sânge balcanic (20)

de Cosmin ŞTEFĂNESCU Negreşit, m-am adâncit stupid În amalgamatul labirint al gândurilor: Fireşte, nu voi uita s-admit Că tristeţea-i un loc al zidurilor. –––––––––––––––––––– Uneori îţi pare că-ţi şopteşte discret tăcerea: „-Totul este monoton în aceste locuri, amice, De-ajungi în labirintul plângerii, s-asculţi durerea, Să vezi cu ochii tăi ce se întâmplă aice.” ––––––––––––––––––––- Iar…

Evaluează asta: