Amalgam – Sange balcanic (47) poem

de Cosmin STEFANESCU * Priviţi- mă, sunt fidela copie A umbrei din garnizoana destinului Un prizonier între flori de narcis O pulbere pierdută într-o lume de vis. * Un infinitezimal punct la orizont În deşertul deşertăciunilor omeneşti Eu şi umbra-mi făceam un front Iar creieru-mi realizează vise nebuneşti * M-am născut pentru a sorbi esenţa…

Evaluează asta: