Mos Craciun revine

Voiam sa ma leg de cateva aspecte din viata noastra de zi cu zi, dar mi-am dat seama ca nu ar fi corect fata de toti cititorii mei din blogosfera sa le stric frumusetea acestor zile.  Asadar, m-am hotarat sa postez doar cateva fotografii si sa va urez din suflet: Craciun fericit!   Sarbatori fericite!…

Evaluează asta:

Vers captiv – Sange balcanic (143) poem

când s-a născut primul vers captiv oamenii s-au bucurat şi l-au privit ca pe un veritabil pandantiv în loc să-i dea drumul în libertate l-au trădat uitându-l între file îngălbenite de timp şi vreme. * Cu acest poem se incheie volumul de poezii „Sange balcanic”. Volumul a fost publicat in anul 2007  la Editura: Amurg…

Evaluează asta:

Pisica neagra – Sange balcanic (142) poem

ca o vrăjitoare senilă visezi la vârful unei piramide unde o droaie de bolnavi apatici îşi fac veacul acolo unde sunt stelele căzute şi şi-a vârât în silă coada dracul mi-a zis pisica neagră la mişto că peştele de la cap se împute şi astfel am ştiut şi eu că viaţa mea şi viaţa ta…

Evaluează asta:

Tempus fugit – Sange balcanic (141) poem

    s-a deschis într-o zi cochilia în care eram prizonier eu, perla, şi-am strălucit pentru o clipă cât o eternitate. * O fotografie care face cat o mie de cuvinte Eclipsa de soare capturata de echipa de la Solar Dynamics Observatory, NASA. Am fost placut surprins de aceasta fotografie de exceptie. Imagine preluata de…

Evaluează asta:

Pasi decisivi – Sange balcanic (140) poem

Motto: „Promisiunea este o virtute, iar aşteptarea este o prostie.” cu mâinile la ochi mai fac un pas este mişcarea decisivă păşesc orbeşte mă zbat veşnic precum un peşte ironia sorţii este că sunt în zodia peşti şi înglodat în datorii înotând mereu, mereu în promisiuni prosteşti.  

Evaluează asta:

Intrebari retorice – Sange balcanic (138) poem

de ce îmi cereţi să fiu ceea ce nu-s de ce mă forţaţi să mă cuibăresc într-o pătrăţică minusculă de ce îmi forţaţi mâna să săvârşesc ceea ce nu aş fi în stare să fac vreodată de ce nu îmi lăsaţi liberul arbitru să fac ce cred de cuviinţă cu viaţa mea sau cu nemurirea…

Evaluează asta:

Țesător în inimă – Sânge balcanic (137) poem

ai ţesut în inima mea un vârtej de sentimente apoi ai intrat cu bocancii plini de noroi şi ai tropăit fără să-ţi pese ce tumult de dureri şi resentimente or să se reverse jocuri ameţitoare steluţe în sarabande dureri atroce îngrozitoare edificii clădite în trecut acum se năruie atinse de taifunul tristeţii totul este un…

Evaluează asta:

Capcanele vieții – Sânge balcanic (136) poem

absolut tot ce facem sunt nişte paşi mărunţi între şansă şi neşansă noroc şi nenoroc viaţă şi moarte trecut şi prezent prezent şi poate viitor sunt veşnicii paşi care ne poartă pe tărâmuri prielnice sau neprielnice gândul şi cuvântul fapta şi speranţa aceea pasăre tristă cu aripile frânte ce le-a fost dăruită oamenilor la un…

Evaluează asta:

Nu mai este loc – Sânge balcanic (135) poem

oamenii din întuneric suferă nici măcar nu îndrăznesc să vă deranjeze nici măcar nu încercaţi să-i vedeţi sau să-i auziţi de parcă ar fi dintr-o altă lume a tristeţii şi a sărăciei poate dacă aţi fi citit Biblia aţi fi învăţat să vă iubiţi aproapele ca pe voi înşivă dar pentru credinţă nu mai este…

Evaluează asta:

Trecut osandit – Sange balcanic (134) poem

mi-am osândit trecutul în mine la moarte prin uitare să nu mă mai tortureze cu vechi trăiri acum vreau linişte vreau zâmbet vreau viaţă mi-am osândit trecutul gheţurilor veşnice acum privesc prezentul şi îi surâd viitorului mulţumescu-ţi Doamne ca mi-ai arătat cărarea şi că mă alimentezi din nou cu viaţă.

Evaluează asta:

Timp ingenuncheat – Sange balcanic (133) poem

v-am rugat să mă ajutaţi să mă nasc a doua oară clepsidra mă priveşte fascinată cum renasc şi îmi numără clipele din nou parca respir altfel parca trăiesc altundeva clipa se măsoară cu încetinitorul şi eu o strivesc în graba mea mecanică în fuga mea ritmică către început sau spre sfârşit căci nici nu mai…

Evaluează asta:

Poezie cu subînțeles – Sânge balcanic (132) poem

în vremuri tulburi imemoriale se născu iubirea de aproape un vis hazliu fără tăgadă al omului controversat ce voia să vadă ceva nou nemaivăzut * dar plasa ce-o ţesură oamenii pentru a exila pe cea care-i orbea: ura deşi cu ochiuri dese şi destul de mare nu-i acoperea acesteia nici pe departe făptura hâda creatură…

Evaluează asta:

Ecranul imaginației – Sânge balcanic (131) poem

Închinată filosofului Friedrich Nietzsche chitarei vremii i s-au stins ultimele acorduri noaptea şi-a suspendat aripile aripile-i fără margini într-un chinuitor prezent absent modelul de gherghef al ceţii a ţesut substanţa misterului prezenţa irealului ne sufocă şi ne mistuie în pragul efemerului filozoful nebun renaşte prin nu ştiu ce miracol şi începe să vorbească erezii mii…

Evaluează asta:

Icar – Sânge balcanic (130) poem

Am săpat în carne de tun şi aşteptăm să-i dea lăstarii mai bine săpam într-un cătun să se nască din trecut tunarii * am săpat într-un haos etern martor îmi este Dumnezeu am redeschis un vechi concern de arheologie într-un ateu * am săpat trepte către cer precum Icar mi-am pus aripi păsări de oţel…

Evaluează asta:

Trăiri – Sânge balcanic (129) poem

mi-am confecţionat scări în femeie şi mă caţăr în ea ca pe un arbore nefiresc şi simt cum plutesc simt mângâieri şi rugi adulmec sunt în culmea visului fără început fără sfârşit sunt îngropat în trecut în prezent în viitor mă cufund mă afund mă scufund.

Evaluează asta:

Timpul nu se întoarce – Sânge balcanic (128) poem

viaţa nu mai este aceeaşi parcă se sufocă paşi-mi merg şoptit prin odaie stingheriţi parcă de următoarea mişcare mi-aş dori să măsor şi să stârnesc colbul de pe un drum de ţară sau nisipul cernut şi spălat de valurile mării totul este ca într-o  închisoare este o încleştare iar timpul se comprimă urgisita-mi viaţă nu…

Evaluează asta:

Aripi frânte – Sânge balcanic (127) poem

sub fiecare piatră este viaţă în fiecare inimă există speranţă cu fiecare pas păşim spre viitor fiecare clar obscur devine un apus înfiorător iar pasărea speranţă zboară în derivă zbaterea ei maiestoasă e de la începuturi definitivă.

Evaluează asta:

Trepăduși – Sânge balcanic (126) poem

bieţii noştri trepăduşi slugi supuse altor uşi mai marii neamului nostru ducă-se în mama dracului să le dea colostru dragii… noştri  trepăduşi slugile altora la noi domni suspuşi cei care jecmănesc astă ţară şi-au adus-o de ocară cred încă în poveşti şi că tot ce se mănâncă zboară sărmanii… noştri  trepăduşi slugi plecate şi smerite…

Evaluează asta:

Lei jegăriți – Sânge balcanic (125) poem

Dumnezeu este vedetă Vaticanul a refuzat să i se graveze numele pe Broadway din motive pur dogmatice pe la noi nu vine că suntem săraci şi conduşi de nişte raci leii de la grădina zoologică sunt în libertate pe străzi, în metrou, la cazino jigăriţi şi trişti prin buzunarele noastre sunt pesimişti tiparniţele noastre scot…

Evaluează asta: