Mitul morții – Sânge balcanic (122) poem


vecini cu cerul

privim cum se lasă

bezna amintirilor

şi amăgirilor noastre

scotoceşti întunericul

şi nu găseşti

calea cea dreaptă.

Sufletul i s-a stins

iar tu te ascunzi laş

în spatele

unei oglinzi acoperite

unui televizor

cu cearceaf

te chinui

să te faci praf

şi pulbere

în mitul morţii să te ascunzi

să te fereşti de bârfe

şi de cleveteli

spuse şi nespuse.

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. yogoshima spune:

    Ce sa spun este interesanta aceasta interogatie umana care are dificultati sa se regaseasca in timp.SIntem fiinte umane care i-si da certitudini care se evaporeaza in timp.Este normal sa ne interogam deoarece nu avem puncte de repere de adevar si certitudine.

    Apreciază

    1. Yogoshima
      Mulțumesc pentru aprecieri și pentru filmuleț.

      Apreciază

Lasă un răspuns la Cosmin Ştefanescu Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.