Tristețe – Sânge balcanic (77) poem

de Cosmin Ștefănescu

*

În amintirea unui dor mărunt

Zac cântece suave-n iarnă

Zac oseminte răvăşite în pământ

Şi zămisliţi din paradis fulgi grei pornit-au

pământul ca să-l cearnă.

*

Cernite-s veşmintele ce le porţi

Şi gândul ce te animă

Un dăngănit surd se-aude-n zori

E clopotul ce de biserică se-anină

*

Un cântec desluşit te-mbată cu dorinţă

Şi versurile care străbat parcă în veac

Eşti dor, durere, neputinţă

Şi te trezeşti deodat’ moşneag.

*