Durerile lumii – Sange balcanic (68) poem


de Cosmin STEFANESCU

*

Să fii trist

Şi scuturat de frigul amintirilor,

Să-ţi macini durerile într-un monolog interior,

Îţi imaginezi că un plic

Ţi-a îndurerat toată viaţa

Să mai suferi înc-un pic

De-ai putea să te strecori

În noapte

În lumina feerică a Lunii

Să uiţi de durerile lumii.

*

4 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Multumesc, dragul meu prieten intru traire…
    acelasi din totdeauna…
    Andrei D.MITUCA

    Apreciază

    1. Mulțumesc Andrei că ai mai poposit printre filele/ rândurile blogului meu. Elemente profunde ale vieții ne modifică și șlefuiesc trăirile către o nouă descoperire și un nou nivel în Marele Plan Divin…
      cu prietenie,
      Cosmin ȘTEFĂNESCU

      Apreciază

  2. anurrim22 spune:

    ce versuri .. la inceput pare simplă poezia,însă dincolo de cuvinte are idei atât de reale … frumos,felicitări!

    Apreciază

    1. Frumoase cuvinte… se vede că pornesc de la un suflet ales. Mulțumesc pentru aprecieri și mai aștept să revii când mai ai timp și plăcere.
      Cu simpatie,
      Cosmin ȘTEFĂNESCU

      Apreciază

Lasă un răspuns la Cosmin Ştefanescu Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.