Speram… oare mai sper? – Sange balcanic (67) poem


de Cosmin STEFANESCU

*

Speram în tine viaţă

Porumbel al viselor oricărui muritor

Dar vezi nu întotdeauna

Visu-i realitate

Oricum, viaţa o ador.

Sper în viaţa dăruită de timp

Sper că-n ziua de mâine

Totul va fi magic

Fermecător de minunat

Dar doar sper

Nu credeam că speranţa

Mi-este atât de vie… de puternică

Ştiam de ea, dar ceva palid, neclar

Pe lângă realitatea vie ce mă animă arar

Uneori văd, simt, speranţa

O mângâi cu omeneasca-mi mână

Cu aceste petale … degetele-mi de muritor

Poate … speranţa-i un plai cu flori

Uneori e-o pasăre cu aripi frânte

Cu ochii trişti, cenuşii de plumb,

Sau poate-i doar acel „EL”

Care ne priveşte pe noi.

*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.