de Cosmin ȘTEFĂNESCU

 

Tăcere!… vreau linişte deplină

Eriniile nopţii au pustiit trecutul;

Necunoscutul în noaptea senină

Păşeşte pe calea aştrilor; e Perseu.

––––––––––––––

Şi întunericul se adânceşte

Iar marea devine cumplit de agitată,

Gândul din stele izbucneşte

Din steaua trecutului întunecată.

––––––––––––––

Neantul devine ceva normal,

Nu mai este o enigmă

I-am pătruns tainele ultimului val

Adâncindu-mă tainic, straniu în magmă.

 

Pictură executată de Izabell Sprânceană

 

Anunțuri

Despre Henry Cosmin Florentin Ştefănescu

Acest site este practic o imagine în oglindă a ce îmi place mai mult să fac... Voi posta atât poezii, proză cât și fotografii de oriunde am călătorit. Aș vrea să cunosc opinia tuturor celor care vizitează acest site despre munca mea. Mulțumesc anticipat!

Un răspuns »

  1. fanitza spune:

    pfff, ce noroc pe tine ca stai la malul marii. eu nu am mai vazut-o de cativa ani buni.

    frumoase versuri!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s