Poezie fără sfârşit – Sânge balcanic (16)


De Cosmin ŞTEFĂNESCU

*

Un sfat: caută să înţelegi sensul cuvântului,

caută să fii ca un puf pe aripa vântului,

lasă-ţi cuvântul să se scalde în miere,

lasă-l căci timpul se scurge şi piere.

*

Tot tu, fii bun, sădeşte-ţi un univers

Bazat pe medalioane din lacrimi de vers,

Pe picturi rupestre din o altă eră

Se născu din vise de poeţi o himeră.

*

Uită-ţi de nume şi de societate

Şi vei putea visa la libertate,

Iar ca situaţia să nu-ţi pară mai puţin ridicolă

Sparge mormântul lui Tutankamon să vezi dacă-i caniculă.

Floricele roşii
Floricele roşii

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. adriana spune:

    poezie fara sfarsit….Excelenta! Toamna ne inspira pe toti!

    Apreciază

    1. @Adriana
      Te-ai întrecut pe tine făcând o introspecție în trecut… un fel de arheologie în cuvinte și întru’ cuvinte. Mă bucur i-ai dat calificativul: ”Excelentă”,… asta îmi spune că ți-a atins inima.
      Mulțumesc pentru cuvintele calde!
      O seară minunată!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.