De Cosmin Ştefănescu

Când oamenii se transformă-n robi
Şi când din fier se fac noi arme
Clepsidra vieţii nemaiputând suporta
Se sparge-n mii de cioburi şi… adoarme

Când florile se ofilesc de timpuriu
Şi se sădesc doar pe morminte
Totul ţi se pare înfiorător
Şi nu-l mai poţi scoate din minte.

Când porumbeii albi se sufocă
Nemaiputând aduce menirea vieţii
Armele se-nmulţesc peste măsură
Şi-n cavouri plâng poeţii.

Când câte o mamă moare, cu o lumânare
Pe mormântul copilului său, erou,
Visul „Tinereţii fără bătrâneţe” se spulberă
Clepsidra vieţii moare şi mor şi eu … adieu!…

 

Trifoi - foarte interesant

Trifoi - foarte interesant

 

 

Anunțuri

Despre Henry Cosmin Florentin Ştefănescu

Acest site este practic o imagine în oglindă a ce îmi place mai mult să fac... Voi posta atât poezii, proză cât și fotografii de oriunde am călătorit. Aș vrea să cunosc opinia tuturor celor care vizitează acest site despre munca mea. Mulțumesc anticipat!

Un răspuns »

  1. george spune:

    multumesc pentru aprecierile facute; scrieti foarte bine poeziile, am scris s ieu vreo 6 mai demult, sunt un pic mai „moderniste” ca forma, dar inca nu am avut curaj sau dorinta sa le dezvalui publicului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s